„În urma analizei și studiului proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum și pentru completarea articolului 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Ministerul Public apreciază propunerile făcute de Ministerul Justiției ca fiind oportune și în acord cu deciziile Curții Constituționale. Astfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat un punct de vedere ce conține observații preponderent de tehnică legislativă. Ministerul Public își exprimă convingerea că forma promovată de către autorul propunerii de act normativ va fi agreată și de către ceilalți actori implicați ulterior în procesul de legiferare”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public, remis miercuri MEDIAFAX.
Ministrul Justiției anunțase, săptămâna trecută, că a elaborat proiectul de lege privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală, urmând ca acesta să intre în procedură parlamentară.
„Am elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Modificările la cele două coduri vizează strict, așa cum am mai declarat, punerea de acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale, nimic mai mult, nimic mai puțin. Am făcut modificările pentru punerea în acord atât cu deciziile de admitere pur și simplu și sunt și cele interpretative”, a declarat ministrul Justiției, într-o conferință de presă.
Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale, pentru abuz în serviciu nu a fost impus un prag de la care infracțiunea să poată fi cercetată. Astfel, abuzul constituie fapta funcționarului nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau a unei OUG.
Potrivit documentului intrat în posesia MEDIAFAX, abuzul în serviciu este fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului sau a unei ordonanțe de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracțiune este cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
În ceea ce privește conflictul de interese, acesta este definit, potrivit documentului, ca fiind fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei deczii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentu o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori specifice rapoturilor dintre profesioniști. Pedepasă ar ajunge până la cinci ani de închisoare. În proiect se prevede că în aplicarea legii penale mai favoranile nu este permisă combinare prevederilor din legi succesive.
Modificări au fost aduse și în ceea ce privește confiscarea specială. Instanța va avea în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la trimiterea în judecată. De asemenea, proiectul prevede o raportare la veniturile legale ale persoanei. Confiscarea extinsă se poate dispune doar asupra bunurilor dobândite începând cu data de 22 aprilie 2012, inclusiv, mai arată documentul.
În privința măsurilor asiguratorii, potrivit proiectului de lege, procurorul are obligația de a lua aceste măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor ce pot face obiectul confiscării speciale sau a confiscării extinse.